Rapsodii de Primavara de George Toparceanu 
Primavara, din ce rai
Nevisat de pamanteni
Vii cu mandrul tau alai
Peste cranguri si poieni?
Pogorata pe pamant
In matasuri lungi de vant,
Lasi in urma, pe campii,
Galbeni vii
De papadii,
Balti albastre si-nsorite
De omat topit abia,
Si pe dealuri mucezite
Araturi de catifea.
Sfarsitul iernii de Vasile Alecsandri
S-a dus zapada alba de pe intinsul tarii,
S-au dus zilele Babei si noptile vegherii,
Campia scoate aburi; pe umedul pamant
Se-ntind carari uscate de-al primaverii vant.
Lumina e mai calda si-n inima patrunde;
Prin rapi adanci zapada de soare se ascunde.
Paraiele umflate curg iute sopotind,
Si mugurii pe creanga se vad imbobocind.
O, Doamne! iata-un flutur ce prin vazduh se pierde!
In campul vested iata un fir de iarba verde
Pe care-ncet se urca un galben gandacel,
Si sub a lui povara il pleaca-ncetinel.
Un fir de iarba verde, o raza-ncalzitoare,
Un gandacel, un flutur, un clopotel in floare,
Dupa o iarna lunga s-un dor nemarginit,
Aprind un soare dulce in suf letul uimit!
Oaspetii primaverii de Vasile Alecsandri
In fund, pe cer albastru, in zarea departata,
La rasarit, sub soare, un negru punct s-arata!
E cocostarcul tainic in lume calator,
Al primaverii dulce iubit prevestitor.
El vine, se inalta, in cercuri line zboara
Si, repede ca gandul, la cuibu-i se coboara;
Iar copilasii veseli, cu pieptul dezgolit,
Alearga, sar in cale si-i zic: Bine-ai sosit!
In aer ciocarlia, pe casa randunele,
Pe crengile padurii un roi de pasarele
Cu-o lunga ciripire la soare se-ncalzesc
Si pe deasupra baltii nagatii se-nvartesc.
Ah! iata primavara cu sanu-i de verdeata!
In lume-i veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul si pamantul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele cantari!


1 răspuns Până acum ↓
mioara // noiembrie 14, 2009 la 7:59 am |
Imi amintesc cu mare, olacere cind am invatat aceste versurii ….parca aveau alt simbol venit dintr-o lume de basm …Peste tot pe unde am umblat prin lume nimic nu i ca acele versurii