ONU: omenirea se află la limita de supravieţuire

Viteza cu care sînt utilizate resursele planetei în ultimele 20 de ani, a adus omenirea la “limita supravieţuirii”, scrie ziarul The Times, făcînd trimitere la o cercetare efectuată pentru Organizaţia Naţiunilor Unite. Conform raportului:

- în prezent pentru fiecare persoană este necesar cu o treime mai multe resurse decît poate oferi planeta,

- 23% din mamifere şi 12% din păsări, sînt pe cale de dispariţie,

- anual zeci din cele mai mari rîuri din lume seacă.

În cercetarea efectuată mai sînt oferite următoarele date statistice:

- în ultimii 20 de ani populaţia Pămîntului a crescut cu 34%,

- anual dispar 73 de mii metri pătraţi de păşuni, 75 de mii de oameni decedează în urma dezastrelor naturale,

- 3 milioane de locuitori al Pămîntului mor anual din cauza bolilor,

- în ultimii 2 ani cantitatea peştelui de apă dulce s-a redus cu 50%, iar suprafaţa pămînturilor folosite în agricultură s-a majorat cu 39%.

foameRaportul savanţilor, potrivit autorilor, este un “apel la acţiune” pentru statele care au datoria să întreprindă măsuri extreme pentru rezolvarea problemelor ecologice. În acest context secretarul General al ONU Ban Ki Moon a îndemnat comunitatea internaţională să adopte măsuri urgente pentru combaterea crizei alimentare mondiale. “Criza, care se extinde rapid, referitoare la accesul pentru oameni a produselor alimentare în întreaga lume, a atins proporţii ameninţătoare. Sînt necesare nu numai măsuri urgente de scurtă durată pentru satisfacerea necesităţilor vitale importante pentru oameni şi contracararea foamei în multe regiuni ale lumii, ci şi sporirea considerabilă a fabricării produselor alimentare”, – a declarat Moon în cadrul şedinţei comune a Consiliului Economic şi Social al ONU, Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Conferinţei ONU pentru comerţ şi dezvoltare de la sediul Organizaţiei din New-York. Concomitent, el s-a referit la datele statistice cu privire la majorarea permanentă a preţurilor la alimente, precum şi referitor la prevenirea Băncii Mondiale despre faptul că actuala criză “ar putea însemna şapte ani pierduţi” în combaterea sărăciei pe întreg spaţiul planetar. “Comunitatea mondială va avea nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a contracara cele mai mari manifestări ale crizei (alimentare) crescînde în sfera politicii şi securităţii. ONU trebuie să studieze posibilităţile, cum s-ar putea deveni lider al procesului adoptării măsurilor urgente şi durabile ca răspuns la această problemă globală”, – a spus Ban Ki Moon.

Printre măsurile de combatere a sărăciei şi crizei alimentare el a desemnat consolidarea asistenţei pentru ţările în curs de dezvoltare, inclusiv deschiderea din partea lor a accesului la resurse, investiţii şi tehnologii. Secretarul General al ONU a mai declarat că asupra dezvoltării economice mondiale influenţează negativ procesul modificării climatului. El a îndemnat să se organizeze în următorii doi ani o conferinţă internaţională pentru elaborarea măsurilor de asistenţă pentru ţările în curs de dezvoltare în combaterea modificărilor de climă.

La rîndul său, Jean Zigler, raportorul special al ONU, a declarat în cadrul unui interviu din ziarul francez “Liberation”, că lumea se mişcă spre o perioadă îndelungată de conflicte legate de ridicarea preţurilor la produse alimentare. O cauză a viitoarelor conflicte poate deveni, în opinia raportorului, şi sărăcirea continuă a populaţiilor statelor sărace.

Doar în ultimele două luni preţurile la orez au crescut cu 52%, la grîu – cu 84%. Pe lîngă toate acestea, anterior majorării preţurilor, pe planetă mureau în fiecare 5 secunde cîte un copil în vîrstă de pînă la 10 ani, iar de infometare suferau 854 milioane de persoane.

Dacă în Occident pentru alimentare o familie cheltuie 10-20% din bugetul familial, în zone sarace ale lumii, familiile acordă 60-90% din bugetul familial. În acelaşi timp, în pofida stingerii datoriilor, totalitatea datoriilor a 122 de state a constituit în anul curent peste 2.100 miliarde de dolari. Această situaţie raportorul ONU a calificat-o drept “foarte periculoasă”.

Unele surse informaţionale reamintesc că un şir de funcţionari din cadrul structurilor europene au afirmat că deja a început epoca luptei pentru dominaţia asupra resurselor energetice. Comisarul pentru politica externa Havier Solana şi comisarul pentru relaţiile externe Benita Ferrero-Waldner au dat publicităţii în luna trecută un raport prin care rezultă că lumea este nevoită să se pregătească de o epocă a luptelor pentru resurse. În document se prognozează că în legătură cu încălzirea globală, pentru Europa devine vitală problema securităţii – începînd cu războaiele energetice şi terminănd cu migraţia în masă, problema statelor slab dezvoltate şi radicalismul politic.

În raport se atentionează pericolul ciocnirii Rusiei cu Occidentul din cauza bogăţiilor minerale din Polul Nord, care vor deveni accesibile în urma încălzirii globale. “Topirea rapidă a gheţarilor polari, îndeosebi la Polul Nord, duce la formarea noilor căi acvatice şi a noilor căi comerciale, – se observă in document. – Resursele minerale devin mai accesibile şi acest lucru schimbă dinamica geostrategică din regiune”.

Cauza unor războaie ar putea constitui şi insuficienţa apei potabile. Acest lucru a declarat secretarul ONU Pan Gi Moon, în cadrul primului summit asiatico-pacific dedicat problemei resurselor acvatice pe planetă.

Potrivit acestuia, criza “acvatica” ameninţă îndeosebi statele asiatice, unde se observă o creştere continuă a populaţiei, creşterea consumului şi poluarea masivă a bazinelor acvatice. “Insuficienţa apei ameninţă cu o gravă criză economică şi socială, devenind o potenţială sursă a conflictelor”, a declarat secretarul general al ONU.
Foametea, ca o urgie biblică

foameFoametea generează deja reacţii violente şi instabilitate în ţările sărace, relevă „Der Spiegel”. Preţurile în continuă creştere la alimente au transformat orezul şi porumbul în produse de lux pentru mulţi oameni, iar comunitatea internaţională începe să devină tot mai conştientă de gravitatea consecinţelor acestei situaţii. Criza alimentară chinuie sute de milioane de săraci din Africa, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, iar dimensiunile ei încep să aducă tot mai mult cu o urgie biblică.

În Haiti, de pildă, pentru mulţi, singurul aliment care poate aduce speranţa zilei de mâine, este un „biscuit” făcut din… noroi. Oamenii sînt atît de săraci, încît adună argilă galbenă din munţi, pe care o combină cu sare şi grăsimi vegetale, frămîntînd-o apoi şi uscînd-o la soare pentru a o mînca. „Sper ca într-o zi să am suficientă mîncare să mă hrănesc, ca să nu mai mănînc aşa ceva”, spune cu amărăciune Marie Noël, care supravieţuieşte de pe o zi pe alta cu turte de noroi, împreună cu cei şapte copii ai săi. Dacă în urmă cu un an, argila necesară pentru prepararea a 100 de “biscuiţi” costa 5 dolari, acum preţul este mai mare cu 40%.

Criza alimentară riscă să aibă consecinţe grave atît politice, cît şi în materie de securitate. Banca Mondială a estimat că dublarea preţurilor la alimente în ultimii trei ani ar putea arunca 100 de milioane de oameni din ţările subdezvoltate într-o sărăcie şi mai mare. Această stare ameninţă să conducă la instabilitate în cel puţin 33 de ţări, inclusiv în statele care sînt puteri regionale, cum ar fi Egipt, Indonezia şi Pakistan. În ultimele săptămâni, situaţia a devenit din ce în ce mai îngrijorătoare în Mauritania, Mozambic, Senegal, Coasta de Fildeş şi Camerun, unde violenţele cauzate de foamete au făcut circa 100 de morţi.

Pe lîngă măsurile de urgenţă care trebuie luate pe termen scurt pentru evitarea foametei în numeroase regiuni ale lumii, trebuie adoptate strategii pe termen lung pentru creşterea substanţială a productivităţii la cereale. Pentru aceasta nu trebuesc trecuţi cu vederea factorii de pericol, ce cauzează crizele alimentare:

- populaţia lumii creşte în mod constant, în timp ce suprafaţa de teren arabil scade,

- schimbarea climei determină pierderea unor suprafeţe agricole din cauza secetei şi a inundaţiilor,

- din cauza schimbării obiceiurilor alimentare, din ce în ce mai multe terenuri arabile şi păduri sînt transformate în păşuni,

- Banca Mondială vrea ca ţările în curs de dezvoltare să renunţe la tarifele protecţioniste, ceea ce afectează serios agricultura locală,

- speculanţii ridică preţurile la materiile prime. Astfel, preţul exagerat al petrolului determină instituirea „culturilor pentru biocombustibili”, în loc de culturi agricole,

- milioane de oameni dezrădăcinaţi de războaiele civile, nu mai sînt capabili să contribuie la producerea hranei.

Republica Moldova, singura ţară din Europa, care necesită susţinere alimentară urgentă

Republica Moldova este singura ţară din Europa care necesită susţinere alimentară urgentă, se arată într-un raport al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În lista celor 37 de ţări de pe glob, care se confruntă cu crize alimentare (21 de ţări din Africa, 10 din Asia şi 5 din America Latină), a fost inclusă şi Republica Moldova, odinioară – un important furnizor de alimente pentru marea piaţă a Uniunii Sovietice.

Această stare de lucruri se datorează, într-o mare masură, secetei din anul trecut, care a influienţat dezastruos recoltele de cereale, fructe, legume, precum şi totalitatea de păsări şi animale domestice. Un impact negative l-a avut în acest sens insuficienţa unui sistem eficace de irigare, cîndva – cel mai dezvoltat din fosta URSS.
Boris Olaru.

(Surse: Ziare.com, RIA Novosti, Info-Prim Neo, Lumina).

click here for more