Aromânii din Balcani în secolul al XX-lea


AROMÂNII DIN BALCANI ÎN SECOLUL AL XX-LEA:
ÎNTRE ASIMILARE SI CONSERVARE A IDENTITATII

Ana CIOFU, stud. an. II, RI

Împrejurări istorice complexe a căror particularităţi mai rămân a fi desluşite, au făcut ca odată cu etnogeneza românească din spaţiul circumcarpatic, să apară şi să supravieţuiască grupuri compacte şi numeroase de români în întreaga Peninsulă Balcanică. Arealul de locuire al acestora se întinde de la Dunăre până în Grecia continentală, Marea Egee, Marea Adriatică şi Istria. Secole de-a rândul românii din Peninsula Balcanică şi-au păstrat trăsăturile fundamentale, limba, tradiţiile, ideea originii şi a unităţii entice.
La începutul secolului al XX-lea, aromânii reprezentau ultima mare populaţie de latinofoni nesedentari din sud-estul european, una din societăţile premecaniste care, locuind într-o regiune de profunde tulburări politice şi bulversări etnice, au suportat influenţe culturale şi etnice ireversibile.
Modul de viaţă tradiţional al aromânilor a făcut ca aceştia să supravieţuiască constituirii statelor medievale şi moderne balcanice, politicilor de asimilare impuse în special în ultimul secol, fără a avea posibilitatea să se sustragă influenţelor de adaptare la o situaţie nouă din epoca „de industrializare” cvasitotală pe care le-au suportat societăţile occidentale.
Locuitorii de origine romanică din sudul Dunării, cunoscuţi în timp drept aromâni, macedo-români, vlahi transbalcanici, fărşeroţi, români epiroţi, români sudici, au constituit un element deosebit de important din punct de vedere etno-social, dar mai ales din punct de vedere cultural, în peisajul multiaspectual al Balcanilor. În dependeţă de arealul de locuire aceştia poartă nume foarte diferite : gramustenii şi pindenii (locuitori din munţii Pind, Grecia) sunt porecliţi kutsoblaxoi (cuţovlahi). Fărşeroţii sunt adesea denumiţi arvanitoblaxoi sau vlahi albanezi. Grămustenii sunt concentraţi mai ales în nordul şi centrul Macedoniei greceşti, în timp ce pindenii locuiesc în sate din Munţii Pindului din Macedonia de sud-vest, în Epirul de nord, respectiv în vestul Tesaliei.
În anii 80 ai secolului al XX-lea istoricii şi etnografii din vest au reacţionat la semnalele de alarmă care străbăteau din mediul aromânilor balcanici şi au studiat, cu un interes deosebit, comunităţile conservate la anumite etape ale istoriei, ce locuiau în spaţiului Carpato-Balcanic. De rând cu huţulii şi rusinii din Carpaţi, aceştia au fost supuşi în perioada de după cea de-a doua conflagraţie mondială unui dur proces de asimilare, fiind excluşi, ca entitate separată, din chestionarele recensămintelor populaţiei efectuate în anii 70-80 ai secolului al XX-lea.
Pentru a înţelege mai clar complexitatea problemei vom efectua, în cele ce urmează, o succintă analiză a situaţiei aromânilor din anumite regiuni ale Balcanilor.
Cercetările istorice şi etnografice au demonstrat că una din trăsăturile de bază a modului de viaţă a aromânilor este practicarea păstoritului. Pornind de aici, toata structura vieţii sociale, politice, culturale şi religioasă a fost o consecinţă logică şi constantă a unei societăţi antrenată în păstoritul transhumant.
În Grecia, de exemplu, trei generaţii care se succed una alteia, fiecare posedă un evantai lingvistic diferit. Cei care au fost alfabetizaţi înaintea celui de-al doilea război mondial, sunt cel puţin trilingvi: aromâna ca limbă maternă vorbită, greaca şi româna ca limbi scrise. A doua generaţie, şcolarizată dupa război, a studiat doar în greacă după închiderea şcolilor şi a bisericilor româneşti. Această, a două generaţie, a fost şi mai este bilingvă: aromâna e limba vorbită iar greaca cea scrisă. A treia generaţie începe să aibă din ce în ce mai mult cunoştinţe pasive despre aromână, limitate numai prin înţelegerea ei.
In Grecia pot fi recunoscuţi drept băştinaşi doar cei ce descind din vechii eleni. In acest context, aromânii au un statut particular: ei sunt consideraţi drept “greci vorbitori de limbă neolatină”. Pe de altă parte ei nu sunt recunoscuţi drept minoritate naţională ci, drept o parte din aşa-numiţii Elleniki ethniki koinonia (comunitatea neamului elenic).
Cea mai mare parte a aromânilor din Albania, în jur de 80.000 de persoane, potrivit datelor din 1917, deci vechi de aproape o sută de ani, aparţin ramurii fărşeroţilor şi sunt concentraţi în zona muntoasă din sud-vestul Albaniei. Astăzi numărul lor este consemnat între 300.000 şi 500.000. Din aceşti aromâni, mulţi practicau încă în anii 1950-60 transhumanţa, fără să aibă domiciliu stabil, aşa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare că aceştia nu sunt fărşeroţi propriu-zişi, ci saracaciani care au reuşit să evite procesul de grecizare refugiindu-se şi stabilindu-se, în diferite perioade istorice, în spaţiul albanez . Politica de sprijinire de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, acordată de guvernul de la Bucureşti instituţiilor de învăţământ şi stabilimentelor bisericeşti pentru aromâni pare să fie revigorată în ultimii ani. Mai recent Atena a început să confrunte concurenţă din partea României. In Albania, pe lângă susţinerea şcolii şi grădiniţei de la Divjaka, unde învaţă româna şi aromâna peste 60 de copii, s-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână “Schimbarea la Faţă” din Korcea, patronată de Patriarhia română unde activează preotul-paroh aromân fărşerot Dumitrache Veriga .
In Republica Macedonia, aromânii aparţin mai ales ramurii grămustenilor şi sunt concentraţi în regiunea Stip-Kocani respectiv Ovce Polje. La mică distanţă de Bitola, la o altitudine de 950 de metri, se află două aşezări tradiţionale aromâne, unde au existat şcoli româneşti şi puternice nuclee filoromâne încă din anii 1880. Un caz aparte îl reprezintă satele Beala de Sus şi Beala de Jos, situate tot la mare altitudine, lângă graniţa cu Albania şi care sunt locuite de fărşeroţi, parţial în comun cu albanezi ghegi.
Deşi nu sunt foarte numeroşi (în jur de 20.000) în Republica Macedonia, guvernul încearcă să diminueze şi mai mult acest număr, aşa că cifra oficială este de numai 8.467. Totuşi aici aromanii par să aibă o situaţie mai bună decât în alte ţări, fiind reprezentaţi şi în parlamentul macedonean; având dreptul să-şi păstreze identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală, precum şi dreptul la învăţământ în limba maternă. Probabil aceasta se datorează faptului că aromânii sunt printre puţinele naţionalităţi conlocuitoare care susţin Republica Macedoneană.
Aromânii erau concentraţi până de curând în regiunea Pirin sau Macedonia Pirinului, în jurul localităţii Giumaia sau Dzumaia de munte, astăzi parte a oraşului redenumit Blagoevgrad, care, până în 1913, s-a aflat sub administraţie otomană directă. După această dată Giumaia a intrat în componenţa statului bulgar, iar aromânii grămusteni de aici (supranumiţi ‘cipani’) au fost supuşi unei campanii dure de bulgarizare.
Divizaţi în diferite ramuri şi subramuri, cu diferite nume, care desemnează de fapt una şi aceeaşi etnie, in Bulgaria aromânii sunt atestaţi, astăzi, doar izolat, în aria muntoasă din sud-vest. Recensământul bulgar din 1910 dădea în total o cifră de 79.428 de persoane, în 1926- 69.000, pentru ca în 1965 să fie menţionaţi doar aproximativ 6000 de aromâni. Cercetătorii fenomenului consideră că aceasta cifră nu are bază reală, istoricii bulgari vorbind de cel puţin 250.00 de aromâni. Autorităţile bulgare au încercat şi mai încearcă în continuare să dilueze numărul elementul româno-vlah din această ţară.
Pentru Serbia, statistica din perioada interbelică înregistra un număr de 231.068 de români în 1925. în 1981 erau atestaţi 86.742. Actualmente numărul aromânilor din Serbia este estimat la aproximativ 15.000.
Realizând un scurt istoric al evoluţiei comunităţilor aromâneşti din Peninsula Balcanică vom putea distinge trei etape distincte în procesul complex de aculturaţie la care au fost supuşi:
1. căderea Imperiului Otoman – al doilea război mondial
2. al doilea război mondial – anii 80 ai secolului XX
3. Anii 80 ai secolului XX – prezent
Perioada anterioară celui de-al doilea război mondial a cunoscut evenimente importante. Mai întâi o sedentarizare progresivă, determinată de apariţia statelor balcanice de după căderea Imperiului Otoman. Apariţia de frontiere politice a împiedicat, sau cel puţin a restrâns, prin impunerea de vămi de trecere şi taxe vamale de frontieră, posibilitatea unor deplasări impuse de transhumanţă. Macedonia de exemplu s-a transformat într-un spaţiu restrâns pentru păstori, care scădea pe măsură ce viteza transporturilor creştea prin introducerea mijloacelor de comunicare mai rapide.
După anul 1945, când această parte a Europei a fost încadrată în spaţiul socialist şi în perioada comunistă, peste soarta comunităţii româneşti din peninsulă s-a aşternut o tăcere adâncă însoţită de un dezinteres total. La acestea s-a adăugat şi poziţia statului grec, care a negat în totalitate existenţa pe teritoriului ei a altor etnii în afara celei greceşti. Această politică continuă să fie promovată şi la momentul actual. În rezultatul politicii de asimilare promovată de autorităţile greceşti în anul 1946 s-au desfiinţat şcolile şi liceele româneşti din Elbasan, Bitolia, Salonic. În acelaşi an au fost desfiinţate absolut toate şcolile din Grecia şi Macedonia sub pretextul că în războiul civil provocat de comuniştii lui Marcos aromânii i-au aprovizionat pe partizanii acestuia, iar România, protectoarea aromânilor, se afla sub influenţa Moscovei. În 1948 s-a desfiinţat Institutul român de la Sofia, subvenţionat de România, la fel Consulatul din Vidin.
În concluzia ţinem să menţionăm că situaţia aromânilor reprezintă, după cum s-a exprimat Adina Berciu-Drăghicescu, „o mare tragedie a secolului XX”, ei fiind condamnaţi la o asimilare continuă şi la începutul secolului XXI.
După destrămarea Iugoslaviei şi consolidării statelor balcanice independente, a apărut o mică speranţă că situaţia aromânilor se va îmbunătăţit, chiar dacă problemele lor în calitate de minoritate nerecunoscută mai persistă.
Noua pătură intelectuală apărută din rândurile populaţiei aromâne tinde să se manifeste din ce în ce mai pregnant în diferite acţiuni culturale, menite să stopeze dispariţia limbii şi a identităţii. Au apărut noi partide şi asociaţii culturale care se fac cunoscute prin promovarea imaginii comunităţilor aromânilor balcanici. Acestea sunt cunoscute în România, la Atena, Scopje şi Tirana.
Se crede că instituirea unui învăţământ în limba maternă, în şcolile elementare şi secundare din Grecia, Albania şi Macedonia, eventual Bulgaria, ar putea frâna declinul limbii aromâne şi respectiv dispariţia unei culturi bimilenare şi a unei etnii care a străbătut veacurile suportând întotdeauna condiţii foarte aspre.
Profesorul de istorie contemporană la Universitatea din Viena Max Demeter Peyfuss remarca acum câţiva ani că “Intr-o viitoare Europă comună, aromânii – indiferent de ce parte a frontierei ar trai (căci frontierele moderne au distrus spaţiul natural de viaţă al aromânilor) – trebuie să obţină dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromâni.”

14 Responses to Aromânii din Balcani în secolul al XX-lea

  1. make no 1 spune:

    Echipa noastra de cercetatori internationali, avand acces la documente secrete atat din biblioteca Vaticanului cat si din arhiva Congresului Statelor Unite si FBI-ului, luand in consideratie frumusetea lor fizica unica si nemaintinlita, puritatea si sfintenia sufleteasca a acestui neam, bogatiile lor spirituale si culturale nemarginite si mai ales vechimea lor milenara, a ajuns la concluzia ca aromanii sunt efectiv picati din cer, lasati de zei drept exemplu pentru neamurile barbare.

  2. Predania spune:

    :))) Deh ca toti urmasii dacilor.:))) Am chicat pe unde am apucat

  3. solovastru spune:

    In articol se face confuzie in referirea la aromanii din Serbia ( care nu sint foarte multi doar cateva mii) cu romanii din Serbia care sint localizati atit in Voivodina ( sudul Banatului istoric) cat mai ales pe Valea Timocului.In aceasta zona a vaii Timocului ( mai precis in intrega regiune cuprinsa intre riurile Timoc si Morava) traiesc foarte multi romani dupa datele unor organizatii ale romanilor din Serbia peste 250 000.Acesti romani ( sau vlahi cum mai sint numiti adica Vlasi sau Vlaski in sirbeste) sint descendenti ai tracilor moesi romanizati din provincia Dacia Ripensis intemeiata de romani la sud de Dunare.Romanii timoceni nu vorbesc dialectul aroman ci dialectul daco-roman ,vorbirea lor se aseamana foarte mult cu graiul banatean si mehedintean.Un roman timocean se poate intelege perfect cu un roman din Romania pentru ca voabularul e in mare parte acelasi chiar daca timocenii au un accent specific si o vorbire mai arhaica.In schimb dialectul aroman e mai greu de inteles de un roman care nu stie decat romana literara..

  4. ciofuletz spune:

    Daca cititi atent, o sa observati faptul ca nu am facut nici o referire la romanii din Timoc, pomeniti sub jurisdictie sarbeasca dupa Conferinta de Pace de la Paris din 1919. Am vorbit exclusiv de comunitatile de aromani, care, asa cum spuneti si dvs, se vor intelege mai greu cu un roman care nu stie decat romana literara. De altfel, romanul ar avea probleme sa-l inteleaga pe aroman, nu invers.

  5. solovastru spune:

    Pentru Serbia, statistica din perioada interbelică înregistra un număr de 231.068 de români în 1925. în 1981 erau atestaţi 86.742

    Mi se pare evident ca aceasta fraza se refera la ” romanii” din Serbia si nu la aromani care sint foarte putini in aceasta tara cei mai multi dintre ei proveniti din migaratiile provocate de persecutiile otomanilor ( in special distrugerea orasului Moskopoli – Moscopolea in armaneashti) .Se observa ca pina in perioada comunista cifrele pe care le facea publice statul sirb corespundeau cat de cat cu realitatea insa in perioada comunista au inceput sa fie masluite in mod grosolan iar numarul romanilor din Serbia , numiti Vlasi sau vlaski de catre sirbi, este permanent micsorat desi conform sporului natural ar fi trebuit sa creasca. Astfel ca in ziua de azi statul sirb recunoaste existenta a doar in jur de 44000 de romani ( vlahi ) pe teritoriul Serbiei. Iar problema cea mai mare este confuzia care se face pentru ca prin acest termen sint desemnati atiti romanii timoceni cat si aromanii .Aceasta confuzie este cultivata chiar de catre statul sirb .Astfel in Serbia doar romanii din Voivodina ( sudul Banatului) in numar de 35 000 , sint recunoscuti ca nationalitate si numiti in acte ca atare adica romani.In schimb cei din Timoc sint numiti vlahi.Acelasi tip de confuzie exista si in Bulgaria .Sub termenul de vlahi sint desemnati atit aromanii ( care pot fi gasiti mai ales in localitatile Djiumaia si Peshtera ) cat si romanii .Pentru ca valea Timocului se intinde atit pe teritoriul Serbiei cat si dincolo de granita in Bulgaria in regiunea Vidinului.Iar acesti romani din zona Vidinului sint numiti de bulgari vlahi ca si aromanii. Aceasta confuzie cultivata de autoritai sta la baza asa numitei teorii a vlahismului , ideologie lansata de autoritatile sirbesti , bulgaresti si grecesti in diferite etape ale istoriei pentru a-i separa identitar pe romanii balcanici de cei de la nord de Dunare. E ceva similar teoriei moldovenismului lansate de sovietici dupa 1924.

  6. ciofuletz spune:

    Ok, e o greseala de tipar. Repet, vorbesc doar despre aromani.
    Si aveti totala dreptate referitor la negarea din partea autoritatilor a statutului aromanilor de minoritati nationale. E trist.

  7. solovastru spune:

    Un aroman din Grecia din ziua de azi nu intelege decat foarte putin din ce spune un roman.Doar generatiile mai in virsta , batrinii care au background-ul scolilor romanesti stiu bine atit romana cat si grailu armanescu.Sint regiuni din Grecia sau din Balcani unde au fost scoli romanesti neintrerupt intre 1864 si 1948 iar generatiile acelea vorbesc fluent pi armaneashti cat si in romana.INvatamintul romanesc din Balcani era foarte apreciat din pacate regimul comunist nu l-a mai sustinut dupa 1948. Exista un liceu romanesc in Bitola , o scoala normala de fete la Ohrid si o scoala comerciala romaneasca la Salonic ( sau Tsiruna asta era denumirea aromana a orasului) Generatiile mai tinere vorbesc foarte greu chiar si in dialect pentru ca toata educatia si-au facut-o in greceste si folosind alfabetul grec nu cel latin.Nu cred ca ar intelege prea mult din ce spune un roman pentru ca isi vorbesc foarte greu chiar si propriul dialect .Asimilarea si deznationalizarea facuta de autoritatile grecesti isi arata roadele din pacate.

  8. solovastru spune:

    Si aveti totala dreptate referitor la negarea din partea autoritatilor a statutului aromanilor de minoritati nationale. E trist.

    Da ai dreptate dar se pune problema : care minoritate nationala ? Ramura sudica a natiunii romane sau popor neo-latin inrudit cu romanii dar distinct de acestia?

  9. ciofuletz spune:

    aromanii din Grecia sunt minoritate nationala, aromanii din Macedonia sunt minoritate nationala, aromanii din Albania sunt minoritate nationala, aromanii din Bulgaria sunt minoritate nationala….asta aveam in vedere.

  10. solovastru spune:

    ok dar a cui minoritate nationala?

    o minoritate nationala e o parte a unei natiuni care traieste pe teritoriul unui alt stat. Aromanii din ce natiune fac parte? ca nu prea este consens nici in rindul lor in aceasta privinta.

  11. ciofuletz spune:

    Sa-mi fie scuzata atitudinea hegemonista dar aromanii sunt parte componenta a neamului romanesc. Stiti dialectele limbrii romane, banuiesc, daco-romana, macedo-romana (aromana), megleno-romana si istro-romana.
    Cu parere de rau Cotroceniul nu face nici un efort in a conserva identitatea romanilor balcanici. Ar fi suficient niste subventii pentru constructia unor biserici sau cateva loturi de carte pentru scolile romanesti din Balcani.

  12. solovastru spune:

    E clar pentru oricine este cat de cat obiectiv ca etnic si lingvistic aromanii sint o ramura a natiunii romane sau oricum macar foarte inruditi cu noi romanii.Problema e ca n-are ce sa faca Cotroceniul daca nu toti aromanii se considera asa.Pentru ca nu este un consens nici macar intre ei dupa cum ti-am spus.In general ramura farshirota ( care de fapt nici nu-si spun aromani ci ramani ) se identifica ca romani , mai ales cei care traiesc in albania si macedonia si n-au fost supusi deznationalizarii de catre greci. Gramustenii ( cipanii) in general inclina spre identitatea nationala proprie ( adica aromanii ar fi un popor distinct urmasi ai vechilor macedoneni din antichitate) desi sint si gramusteni care se considera romani , multi dintre aromanii are au emigrat in cadrilater intre 1926-1932 la invitatia statului roman si pentru a scapa de asimilare fiind gramusteni.Cat despre pindeni si cei din muntii Olimp in general ei inclina spre identitatea greceasca ( adica aromanii ar fi greci vorbitori ai unui dialect roman , greci romanizati).cam astea ar fi cele trei teorii.
    In plus Romania nu mai poate interveni cum o facea in secolul 19 si inceputul secolului 20 pentru ca acum aromanii nu mai sint pe teritoriul imperiului otoman ci a mai multor state care se opun si incearca sa-i asimileze. Vremurile cind Romania ameninta imperiul otoman cu ruperea legaturilor diplomatice daca nu-i recunoaste pe romanii din Balcani ca natiune , au trecut demult.In prezent Grecia nu recunoaste nici o minoritate nationala , e un fapt cred unic in lume.Grecii sint cei mai ostili renasterii nationale a aromanilor.Albania si Macedonia nu ii privesc pe aromani cu ostilitate dar nu se grabesc sa-i recunoasca pentru ca ambele state se simt amenintate de influenta din ce in ce mai mare a greciei ca protector al aromanilor.Grecia incearca sa-si extinda influenta in albania incurajindu-i pe aromanii de acolo sa se declare greci iar in privinta Macedoniei statul grec nu-i recunoaste nici macar numele considerind ca a partine culturii elene .Asa ca ambele state se simt amenintate de invazia culturala a Greciei asa ca nu recunosc numarul real al aromanilor de pe teritoriul lor si nici nu se grabesc sa le acorde drepturi.

  13. Interesanta expunerea dv.Imi permiteti sa reproduc acest articol pe blogul meu?
    http://www.cersipamantromanesc.wordpress.com

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: