Comisia OGLINDA – instruire in domeniul normelor si practicilor parlamentare

Institutul pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă (IDRAD) anunță concurs de selecție a 30 de tineri pentru participare la Sesiunea a II-a din cadrul proiectului “Comisia OGLINDA – instruire în domeniul normelor și practicilor parlamentare” al cărui obiective sunt instruirea tinerilor în domeniul activităţii legislative, modului de lucru în fracţiuni şi comisii parlamentare; educarea tinerilor în spiritul valorilor politice, democratice europene; analiza proiectelor de acte legislative discutate şi dezbătute în comisiile parlamentare; elaborarea de iniţiative legislative.

În cadrul programului de instruire, participanţii se vor întruni săptămânal, în perioada septembrie – decembrie 2009, într-o sală de curs, unde vor pune în dezbatere activitatea Parlamentului RM. Participanţii vor beneficia atât de cursuri teoretice, cât şi de activităţi practice. În cadrul cursurilor teoretice vor fi abordate următoarele teme: Structura Parlamentului, Activitatea comisiilor şi subcomisiilor parlamentare, Relaţia guvernare-opoziţie, Activitatea fracţiunilor parlamentare, Biroul Permanent al Parlamentului, Regulamentul Parlamentului, Procesul Legislativ (elaborarea, dezbaterea şi adoptarea actelor legislative), Aparatul Parlamentului, Mandatul de deputat imperativ şi reprezentativ, Parlamentarismul: Parlamente în diferite tipuri de republică, Tehnica legislativă, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO, etc.

Concomitent cursurilor teoretice, participanţii vor avea şansa de a analiza proiectele de legi discutate în comisiile parlamentare, cu posibilitatea de a înainta propuneri sau amendamente, formându-şi în acest mod abilităţi pentru a înţelege mai bine etapele procesului legislativ.

Candidații trebuie să prezinte următoarele acte:

1. CV (model european)

2. Scrisoare de motivare

3. Eseu la tema “Evoluția parlamentarismului în Republica Moldova”

Actele vor fi trimise pe adresa idrad_institut@yahoo.com pana la data de 20 septembrie 2009. Persoanele selectate vor fi contactate pentru detalii suplimentare.

Aplicațiile incomplete vor fi respinse.

Proiectul nu prevede rambursarea cheltuielilor de drum.

Persoană de contact:

Ana CIOFU

Manager de proiect

Institutul pentru Dezvoltare

Regională şi Administrativă Durabilă

Tel/fax: +373 22 23 44 80

Mob: +373 79707440

Scoala de Vara “Integrarea Europeana – obiective si perspective”

Fundatia Eurasia in colaborare cu Institutul pentru Dezvoltare Regionala si Administrativa Durabila (IDRAD) selecteaza participanti pentru Scoala de Vara „Integrarea Europeană – obiective şi perspective”, care se va desfasura in perioada 26 – 30 august, la Vadul lui Voda. In cadrul acestui proiect, participantii vor beneficia de cursuri referitor la procesul de implementare a Planului de Actiuni RM – UE, Parteneriatul Estic, Politica europeana de vecinatate, Rolul mass-media in constientizarea importantei integrarii europene, Fondurile europene destinate RM, etc.

Sunt invitati sa participe studenti, tineri motivati si activi, reprezentanti mass-media, care vor beneficia de instruire in domeniul procesului de integrare europeana si eforturile Republicii Moldova in acest sens.

Prioritate vor avea aplicantii din raioanele republicii, Transnistria si Gagauzia, fara a exclude, insa, pe cei din Chisinau.

Se accepta maxim un participant de la aceeasi institutie.

Limba de lucru va fi romana sau rusa in functie de nivelul de posedare a limbilor de catre participanti

Candidatii trebuie sa prezinte urmatoarele documente:

1. Formular de aplicare

2. CV

Actele vor fi trimise pe adresa idrad_institut@yahoo.com pana la data de 24 august 2009. Persoanele selectate vor fi contactate pentru detalii suplimentare.

Pentru detalii contactati:

Ana CIOFU

Manager de proiect

Institutul pentru Dezvoltare

Regionala si Administrativa Durabila

Mob: + 373 79707440

Tel/fax: + 373 22 234480

e-mail: annaciofu@yahoo.com

Moldovenii şi calvarul vămilor

Sursa: Flux

Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Kârgâzstan şi Uzbekistan sunt statele care, începând cu ultima săptămână a lunii august vor “beneficia” de un tratament “preferenţial” la intrarea pe teritoriul statului ucrainean. Asta se întâmplă după ce România a introdus pentru cetăţenii moldoveni acelaşi sistem “frăţesc” de trecere a frontierei care prevede prezentare unei sume de bani, ca una dintre condiţiile pentru acordarea vizei de trecere în partea stângă a Prutului. Unicul stat în care mai putem intra fără prea mari probleme rămâne celălalt “frate” de la Răsărit, fostul „frate mai mare” din timpul imperiului sovietic – Rusia. Şi nu din dragoste mare pentru moldoveni, cărora ruşii le mai spun ţâganâ (ţigani), bâki (boi), barâghi (ce în traducere ar însemna ciofligari), ci din nevoia de a-şi asigura domeniul construcţiilor cu forţe ieftine de muncă.

Mă întreb cum am ajuns noi din Grupul “3+1″ (Lituania, Estonia, Letonia + Moldova), în momentul colapsului Uniunii Sovietice, trecând rapid prin Grupul Balcanilor de Vest, tocmai în Grupul “Stan” (acum devine tot mai relevanta gluma unor foşti colegi de facultate referitor la “Moldostan”)?

Iată ca deja a apărut presupunerea precum că “Regimul nou de tranzit al frontierei cu Ucraina reprezintă rezultatele proaste ale guvernării”. Rezultatele cărei guvernări?, mă întreb. A, da, a guvernării comuniste, dar cu toată incompetenţa guvernării comuniste, reală sau imaginară, Ucraina a impus aceste restricţii după ce comuniştii au pierdut alegerile. De ce tocmai acum, când Moldova se afla intr-o criza politica acuta, vecinul de la est de Nistru ne face un asemenea cadou? Să fie oare din cauza orientării “pro-româneşti” sau “pro-ruseşti” a AIE? Ucraina nu accepta nici una nici alta, din simplul motiv ca nu îi este convenabilă nici una din aceste variante. O apropiere agresivă a Moldovei de România, din cauza unor fobii şi prejudecăţi moştenite încă din perioada sovietică, este de natură să deranjeze Kievul, dar apropierea noastră de Rusia ar provoca reacţii de-a dreptul ostile, dat fiind faptul că Moscova este un inamic pe faţă a Ucrainei care urmăreşte divizarea teritorială a acesteia.

Ce are de făcut Chişinăul în această situaţie? În primul rând, să-şi consolideze statutul de subiect de drept internaţional suveran şi independent. Cel mai înţelept ar fi ca administraţia Republicii Moldova şi cea de la Kiev să-şi asume un parteneriat moldo-ucrainean pentru integrare europeana, bazat pe relaţii bilaterale prieteneşti. Pragmatic vorbind, cel mai bun partener pe care îl poate avea acum Moldova este Ucraina şi viceversa (asta, desigur, fără a scoate din calcul (în cazul Republicii Moldova) România, de care suntem mult mai apropiaţi pe dimensiunea etno-culturală, cu care suntem o naţiune, vorbind aceeaşi limbă, având aceeaşi istorie, cultură, tradiţii, dar cu care nu ne aflăm în condiţii geopolitice diferite, România fiind membră a Uniunii Europene şi NATO, iar noi rămânând ca şi Ucraina în afara acestor instituţii).

Trecând în revistă colaborarea de până acum a acestor două state, trebuie menţionat faptul că potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică al Republica Moldova, Ucraina, pe parcursul ultimilor ani, ocupă stabil locul de lider printre principalii parteneri comerciali exteriori ai Moldovei, iar ţara noastră ocupă locul cinci printre ţările CSI în comerţul cu Ucraina. Un alt domeniu de colaborare este Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), care este sigurul mecanism ce oferă autorităţilor constituţionale de la Chişinău un control, fie şi parţial, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. La nivel de cooperare regională, Moldova şi Ucraina sunt membri fondatori ai GUAM, în cadrul căreia cooperarea delegaţiilor ţărilor membre include consultări sistematice cu scopul discutării problemelor actuale care vizează interesele de importanţă regională, precum şi elaborarea poziţiilor comune pe aceste probleme. Din punct de vedere politic, relaţia dintre administraţiile de la Kiev şi Chişinău par a fi amorfe, cu unele excepţii, iar pentru a menţine colaborarea în domeniile menţionate mai sus, e nevoie de un angajament politic asumat public, care să contribuie nemijlocit la asigurarea viitorului european al acestor state.

De aceea, Moldova şi Ucraina au nevoie unul de altul, chiar dacă, la prima vedere, Moldova este un jucător neînsemnat pe harta Europei de Sud-Est. Moldova şi Ucraina trebuie să se ajute reciproc în procesul de integrare europeană şi, mai ales, să lupte împreună împotriva oricăror tendinţe răuvoitoare din exterior. Asta ar exclude îngreunarea procedurii de trecere a frontierei şi ar intensifica demersul comun al acestor două state pentru facilitarea regimului de vize la intrarea în UE.

Ana CIOFU, pentru FLUX

M-am innoit

Se zice ca pentru a schimba lumea trebuie sa incepi prin a te schimba pe tine insuti. Tocmai de aceea mi-am zis ca n-ar fi rau sa schimb imaginea blogului, nu de alta, dar Rwanda deja e un capitol inchis (de fapt 3 capitole, introducere, concluzii si anexe). Prin urmare, dau curs altei etape care, cu siguranta, se va dovedi a fi mai fructuoasa si mai revolutionara decat precedentele.

Dupa schimbarea personala, ce ziceti de schimbarea Republicii Moldova? s-o….renovam, poate?

Ganduri (aproape) politice

E din ce in ce mai complicat. Simt cum ni se ia pamantul de sub picioare si nu putem face nimic, unii nici macar nu-si dau seama de seriozitatea evenimentelor. Imaginea oamenilor despre  politic si politica o ia razna, fenomen folosit de cui nu ii lene in scopuri care de care mai perverse. Nu avem razboi politic, acesta e mimat pur si simplu pentru a  avea un numar cat mai mare de oameni prinsi in capcana intereselor de grup. Am spus-o cu mai multe ocazii, cred in teoria conspiratiei, pentru ca atunci cand crezi in Bine (a se citi Dumnezeu) stii sigur ca exista si Raul care ne corupe la fiecare pas prin chip de inger.

Nu cred in declaratii politice despre Democratie, nu cred in declaratii politice despre Libertate. Stii ce spunea Petre Tutea despre Libertate?

“Unde e omul, in imanenta liber? Intr-o bisericuta de lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa invaluit de ele ca si credinciosii. [...] Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa inlocuiesti infinitul si autonomia gandirii cu credinta in Dumnezeul crestin: Robeste-ma, Doamne, ca sa fiu liber. Libertatea eu o aseman cu o franghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participand la actul mantuirii tale crestine, sau poti sa cobori in intuneric. [...] Libertatea omului e partea divina din el. Fara nemurire si mantuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are in substanta lui ideea nemuririi si mantuirii, nu e liber.“

Si ma gandesc acum, cat de mult a fost denaturata esenta acestui cuvant si cat de mult scade credinta oamenilor. Nu ma considera fanat religios, pentru ca nu sunt, dar sa stii ca am o ierarhie a valorilor – Dumnezeu, Neam, Familie – iar credinta ortodoxa este una din trasaturile de baza a romanilor.

“La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s-au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.” (Petre Tutea)

Uite ca nici eu nu inteleg cum poti sa fii roman si sa nu crezi in Dumnezeu, pentru ca sunt absolut complementare.

Avantaje si dezavantaje ale specializarii in RI

Din plictiseala, pe de o parte, si din necesitatea de a explica unele evenimente, pe de alta, mi-am zis ca ar fi bine sa fac o mica retrospectiva a studiilor in domeniul relatiilor internationale. Utilitatea cunostintelor in RI este concluzia generala la care ajung, dar e nevoie de exemplificare in acest acest sens.

Primul mare avantaj este adancirea in culisele istoriei politice, care iti deschide o perspectiva si o abordare diferita (poate) si te ajuta sa faci legaturi perfect logice cu evenimente, procese, curente si miscari contemporane. Ma inchin in fata Istoriei pentru ca ea este deschizator de drumuri si prin ea ai marea sansa de a percepe sistemul in care traiesc unii si supravietuiesc altii. Nu de alta, dar ea, Istoria, nu reprezinta altceva decat viata noastra si a inaintasilor nostri; si ce poate fi mai intelept decat a invata din greselile trecutului pentru a nu le repeta in viitor?

Un al doilea avantaj este formarea deprinderii de a deosebi binele de rau si adevarul de minciuna pe baza realitatilor istorice. Aceasta se dobandeste prin comasarea cunostintelor despre diferite teorii geopolitice, geostrategice, politico-filosofice, ale stucturii relatiilor internationale si sistemului international. Datorita acestora e mult mai usor sa definesti si sa analizezi politica dusa de state, fie ele mari economii mondiale sau tari mici aflate la intersectia “marilor cai comerciale”. Astfel, poti privi dintr-un alt punct de vedere actiunile Kremlinului sau Washington-ului sau poti chiar emite supozitii asupra viitorului Africii si implicarii Asiei in valorificarea resurselor naturale africane. Reusesti sa intelegi obsesia Rusiei de a fi prezenta in Europa de Sud-Est, implicatiile care deriva de aici si efectele asupra spatiului pruto-nistrean. Iti dai seama de falsitatea unor argumente pentru intreprinderea unor activitati economice, politice, sociale si militare, precum si de mijloace de manipulare a opiniei publice in vedere obtinerii unui anumit curent de idei care convin anumitor structuri.

Dupa cursuri ca “Geografie etnica si confesionala” intelegi ce “bred” reprezinta declaratii de genul “dezbinarea societatii MD pe principii etnice” in contextul unei omogenitati de minim 86%! Poti simplissim vedea diferenta dintre etnie, etnos, etnicitate si grup etnic si intelegi cum sa ajungi la dezbinare etnica, care n-o sa se adevereasca niciodata intr-un stat omogen asa ca Republica Moldova. In acest context dau cu piciorul in “multinationalitatea” noastra.

Dupa cursuri gen “Semiotica Politica” iti dai seama ca multe lucruri, fenomene sau obiecte, comporta un anumit mesaj, neobservabil la prima vedere. Incepi sa te casti la fiecare statuie care iti iese in cale si sa-i faci analiza semiotica Intri in culisele diplomatiei si inveti cum sa porti o negociere, fie ea economica sau politica, tacticile si tehnicile careia poti sa le aplici cu succes in cotidian. Exemplu: tactica feliei de salam.

Ai parte si de cursuri care iti scot peri suri gen “Relatiile moldo-polone in perioada medievala” – curs care m-am incapatinat sa nu-l invat (nush daca e bine sau rau), unicul lucru care il tin minte fiind depunerea juramantului de vasalitate de la Colomeea. Inveti despre contract social, machiavelism sau realpolitik, notiuni si concepte importantissime pentru analiza realitatilor din zilele noastre. Dupa studii la RI te faci bun analist al timpului si spatiului politic national si international, de aceea, sustin cu certitudine ca este un domeniu al cunoasterii necesar pentru a avea cultura politica (sau generala) elevata.

Don’t vote! unless…

Ce să fac dacă te iubesc,…Moldovă?

Iak aşa, s-a mai încheiat o etapă din viaţa mea. M-am făcut licenţiată în Ştiinţe Politice, cu specializare în Relaţii Internaţionale. Acum aştept doar cartonaşul de la MET, care să confirme acest fapt. Cu toată inutilitatea câtorva cursuri, trebuie să recunosc importanţa generală a studiilor în RI, care îţi deschid o viziune completă şi complexă asupra felului în care este construită lumea. Lucruri şi evenimente care pot părea neimportante pentru omul de rând, puse cap la cap sunt extrem de valoroase pentru un specialist în RI. Eu acum ori mă mint frumos, ori trag la turta mea Păreri de rău nu am, cu excepţia lenii din cauza căreia am media ceva mai mică decât ar fi trebuit.

Urmează studii de masterat. Mi-ar fi plăcut enorm de mult să fie vreun program de studii în conflictologie sau strategie militară pe aici pe la noi. Am găsit un program genial în Lituania, “Studii despre Război şi Pace”, fără bursă şi am renunţat, cu toate că asta e exact ceea ce aş fi vrut să shershetez Şi am mai găsit un program similar la o Academie Militară din SUA, dar ce nebun o să ia la studii într-o academie militară o fată, cetăţean al unui stat străin?

În final, am decis totuşi să rămân acasă, poate din comoditate, poate din necesitate sau poate din iubire de ţară. Ce să fac dacă te iubesc, Moldovă? Ce să fac dacă vreau să te ajut să ieşi din…rahat? Ce să fac dacă vreau să-ţi recapeţi identitatea românească? Ce să fac dacă te vreau scăpată de influenţă rusească? Ce să fac dacă te vreau puternică din punct de vedere spiritual? Aş putea eu oare să-mi bag piciorul în tine şi să plec? No way.

Eu stau aici, muncesc pentru Moldova, muncesc pentru cetăţenii ei, fie ei români sau moldoveni. În primul rând, cerem binecuvântarea lui Dumnezeu, după care acţionăm în interesul neamului. Tendinţele individualiste şi materialiste le lăsăm virtualităţilor.

Eu Servesc Republica Moldova!

Reactii din partea participantilor la Comisia OGLINDA

IDRAD şi-a adunat participanţii de la Comisia Oglinda la un dineu cu diplome de absolvire

Circa 20 de tineri au absolvit săptămâna aceasta cursul în domeniul normelor şi practicilor parlamentare, desfăşurat de Institutul pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Participanţii au declarat în discursurile lor că cursul le-a format aptitudini care, cu siguranţă le vor utiliza în cariera lor – specialişti în drept, jurnalism, economie sau, simplu, în calitatea lor de cetăţeni ai statului, dar cu responsabilitate civică.

Preţ de 4 luni, participanţii la training au avut posibilitatea să participe în discuţii directe cu persoane implicate în politică. Ghenadie Vaculovschi, a fost unul din ei, care a fost şi formator pe tot parcursul proiectului „Comisia Oglinda”. De altfel, nici denumirea de „oglindă” n-a fost aleasă întâmplător. Ana Ciofu, coordonator de proiect, din start a menţionat tinerilor că cursul se doreşte a fi unul echidistant, fără a face partizanat.

Printre subiectele care au fost discutate la curs, putem menţiona a) regulamentul şi structura parlamentului, b) realizarea binelui comun prin activitatea legislativului, c) transparenţă, d) etichetă şi protocol diplomatic etc. Pe de altă parte, cursanţii au participat la analiza practică a unor legi şi proiecte de acte legislative. Iar spre final, au format 3 comisii, de politică externă, juridică şi economie, în cadrul cărora au elaborat studii privind principalele direcţii de dezvoltare.

Şi după cum ştim, sfârşitul încununează opera. Tinerii au primit diplome de participare, inclusiv o anexă care include programul studiat de aceştia.

Eugen Sebastian Frunză

Student USM, Jurnalism

Participant Comisia OGLINDA

Raport de activitate Comisia OGLINDA

În perioada ianuarie – mai 2009, Institutul pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă a desfăşurat proiecul „Comisia OGLINDA” – instruire în domeniul normelor şi practicilor parlamentare, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer. În cadrul proiectului au participat 29 de studenţi de la facultăţi de economie, relaţii internaţionale, drept, jurnalism, etc., care au beneficiat de instruire în domeniul parlamentarismului. Printre temele abordate menţionăm:

1. Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova

2. Structura Parlamentului Republicii Moldova; studiu comparativ cu Seimul lituanian şi Bundestagul german

3. Realizarea binelui comun prin activitatea legislativului

4. Activitatea Comisiei pentru Drepturile Omului din Parlamentul Republicii Moldova

5. Transparenţa procesului legislativ

6. Jurisdicţia Constituţională (controlul constituţionalităţii legilor)

7. Tehnica legislativă, Tehnica juridică, Tehnica elaborării dreptului

8. Activitatea Direcţiei Relaţii Parlamentare Externe din Parlamentul Republicii Moldova

9. Etichetă şi protocol diplomatic

10. Procesul electoral în Republica Moldova

11. Conceptul de Securitate Multidimensională din perspectiva Republicii Moldova

Totodată, participanţii au discutat şi analizat legi şi proiecte de acte legislative, înaintând amendamente şi propuneri pe marginea următoarelor documente alese în mod aleatoriu:

1. Proiectul de lege privind protecţia moralităţii

2. Lege privind transparenţa în procesul decisional

3. Lege cu privire la conflictul de interese

4. Lege cu privire la minimum de existenţă în Republica Moldova

5. Lege cu privire la protecţia datelor cu caracter personal

6. Concepţia Politicii Externe a Republicii Moldova

Studenţii din cadrul proiectului au fost repartizaţi în 3 comisii de specialitate: Comisia pentru Economie, Comisia Juridică şi Comisia pentru Politică Externă, având ca sarcină discutarea şi redactarea unor strategii de dezvoltare în diferite domenii. Astfel, Comisia pentru Economie a elaborat Strategia de Dezvoltare a Republicii Moldova în domeniul Agroindustrial; Comisia Juridică a investigat lacunele cadrului legislativ şi a înaintat câteva Reforme Juridice; Comisia pentru Politică externă a elaborat principalele direcţii de orientare a politicii externe a Republicii Moldova incluse într-o Concepţie de Politică Externă. Şedinţele comisiilor au avut loc în clădirea Parlamentului Republicii Moldova.

Comisia OGLINDA i-a avut ca formatori pe: